"Sceptru" de calcar reprezentând un cap de cal înhămat şi aparţinând culturii Cernavoda I. Acest obiect, probabil simbol al puterii,
este o probă directă a folosirii calului de către noile populaţii venite
din stepele pontice (prov. Casimcea, jud. Constanţa, România).

Situl eponim : Este aşezarea de la Cernavoda Dealul Sofia, pe malul drept al Dunării, în Dobrogea.
Datare : sfârşitul eneoliticului, acoperind mileniul IV î.H.
Situare geografică : Probabil este rezultatul unui flux migrator progresiv provenind din stepele pontice. Aria de răspândire acoperă mai ales Dobrogea, estul Munteniei şi nord-estul Bulgariei.
Locuirea : Aşezările sunt situate pe versanţi sau pe înălţimi, suprapunând uneori asezări ale culturii Gumelniţa şi uneori fiind înconjurate de şanţuri de apărare.

Producţia materială caracteristică : Cultura materială reprezintă o ruptură aproape totală cu manifestările culturale precedente. Folosirea cochiliilor pisate de scoici incluse în pasta vaselor este foarte caracteristică pentru ceramica sa, ca şi decorul şnurat şi sceptrele de piatră. Cuprul este foarte puţin folosit.
Rituri funerare : S-au descoperit morminte de inhumaţie sub tumuli sau în gropi plate, izolate sau grupate în necropole.

Prin elementele caracteristice pe care le prezintă, cultura Cernavoda I încheie o etapă majoră a evoluţiei culturale şi marchează tranziţia de la neolitic la epoca bronzului cu noua sa structură socială şi culturală şi cu noi transformări istorice care, debutând cu Cernavoda I şi continuând cu Cernavoda III şi Cernavoda II, iniţiază constituirea fondului indo-european de-a lungul unei evoluţii neîntrerupte. Aria de difuziune a culturii Cernavoda I acoperă Dobrogea, estul Munteniei şi nord-estul Bulgariei. Relaţiile sale cu alte culturi sunt uneori foarte intense - amintim contactele sale cu Cucuteni A4 şi A-B, Usatovo, Folteşti, Maiaki, Sălcuţa, Bodrogkeresztur, Suplevec, Troia I, Ezero...

Vase ceramice aparţinând culturii Cernavoda (Hârşova).

Cultura Cernavoda I aparţine unui mare grup cultural relativ omogen caracterizat de morminte sub tumuli, folosirea ocrului, a ceramicii şnurate şi a sceptrelor din piatră. Din punct de vedere cronologic (3450-3000 î.H.) cultura Cernavoda I este o cultură neolitică dar elementele sale o ataşează eneoliticului (dar numai prin moştenirea preluată de la cultura Gumelniţa). Penetrarea la Dunăre a culturii Cernavoda I pare să fi fost foarte rapidă, chiar violentă. Regiunea Dunării de Jos (unde se situează Cernavoda şi Hârşova) se găseşte în centrul unei zone în care se petrec migraţii etnice şi amestecuri culturale. Cu cât se depărtează de Dunărea de Jos, cu atât elementele Cernavoda I sunt mai difuze şi cu atât mai mult triburile Cernavoda I sunt mai repede asimilate. Cultura Cernavoda I a evoluat în paralel cu alte culturi eneolitice. Ea a vehiculat "bunuri culturale" între Troia şi Carpaţi şi a împrumutat elemente caracteristice culturii Gumelniţa pe al cărei teritoriu s-a instalat la Dunărea de Jos.